În județul Covasna se vorbește românește și se așteaptă românii. Ca turiști. Primarul comunei Ozun, din Covasna, Raduly Istvan, se laudă cu cea mai mare producție de Kurtos Kalacs din ținutul secuiesc, dar și cu 36 de conace vechi de peste 200 de ani. După ce a reușit să acceseze 7 milioane de euro pentru proiecte europene, pentru dezvoltarea comunei, acum intenționează să introducă satul Bicfalău în lista patrimoniului UNESCO.
Comuna Ozun și mai ales satul Bicfalău au ajuns faimoase, după ce s-a zvonit că aici se vând conacele ca pâinea caldă și, mai ales, la preț de garsonieră. Lucrurile nu stau chiar așa, iar zvonurile au dus la o transformare a pretențiilor sătenilor de la Bicfalău. „Noi avem cele mai multe conace din întregul ținut și sperăm să introducem satul Bicfalău în patrimoniul UNESCO. Primăria intenționează să și cumpere unul dintre conace și să-l reabiliteze, pentru a-l reda circuitului turistic”, spune primarul. Unele dintre conace sunt acum case particulare, altele sunt instituții publice, iar altele au fost cumpărate în ultimii ani de investitori veniți din alte zone ale țării și au fost transformate în pensiuni. Nu este, însă, reală informația care a circulat inițial despre satul Bicfalău, cum că ar fi conace de vânzare, la preț de apartament.
Cultura din ținutul secuiesc
Oamenii nu mai vor să vândă, tocmai pentru că au aflat că au o avere inestimabilă din punct de vedere cultural, iar în cazul în care acceptă vânzarea, cresc prețurile, cam de trei ori față de anii 2005-2006. „Un astfel de conac, dacă avea un preț estimat la circa 20.000 de euro în anul 2005, astăzi s-ar vinde cu cel puțin 70.000 de euro, pentru că proprietarii au crescut prețul, în raport cu cererea pe care au perceput-o. Dar nici măcar așa nu mai vor să vândă, pentru că speră să existe la un moment dat posibilitatea de a se renova clădirile pe bani europeni. Mulți nu prea înțeleg ce înseamnă aceste proiecte europene și ce ar urma să se întâmple dacă satul ar intra în patrimoniul UNESCO”, mai spune primarul comunei Ozun.
Din păcate, unele dintre casele vechi, ce au aparținut inițial nobilimii maghiare împroprietărite cu terenuri în această zonă, în secolele XVII-XVIII, se degradează de la o zi la alta, din cauza lipsei investițiilor. Unii proprietari au înțeles greșit drepturile pe care le au asupra patrimoniului și au făcut modificări nepermise din punct de vedere arhitectural, iar primarul încearcă acum să-i convingă să nu intervină în planurile originale ale caselor. Chiar și așa, Bicfalău are deja renumele de satul cu cele mai multe conace, dar și aerul special al unui muzeu în aer liber.
Cultura Cucuteni, promovată ca Erosd Kultura, la muzeul din Sfântu Gheorghe
O altă curiozitate a zonei este ceramica de Cucuteni, găsită în apropiere de Sfântu Gheorghe, la Ariușd. Cercetătorul care a descoperit obiectele ceramice, în 1907, Ferenc László, le-a redenumit ca făcând parte din cultura Erosd (Ariușd) – Cucuteni, cu o vechime de peste 6.000 de ani, deși la nivel internațional se vorbește doar despre cultura Cucuteni, nu despre cultura Erosd. Chiar există mai multe lucrări științifice ale specialiștilor maghiari, printre care și teza de doctorat a actualului director al muzeului din Sfântu Gheorghe, pe această temă, Erosd Kultura, care se promovează în paralel cu ceea ce noi cunoaștem drept Cultura Cucuteni. Obiectele sunt expuse la muzeul Székely Nemzeti Muzeul Național Secuiesc, din Sfântu Gheorghe.
- Cum îți faci copilul să citească… în turul Moldovei - 09/11/2016
- Valea Șipotului, aproape de Sinaia, dar departe de aglomerație - 01/11/2016
- Curiozități din ținutul secuiesc - 03/10/2016
