Tradiții și superstiții de Bobotează

Tradiții și superstiții de Bobotează


47

Boboteaza, sărbătoarea românilor, din 6 ianuarie, reprezintă momentul nașterii spirituale a lui Iisus Hristos. Adică este ziua în care Mântuitorul a fost botezat de către Ioan Botezătorul.  

Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.

Una dintre legendele de la care a pornit obiceiul sfințirii apelor se referă la evenimentul în care Ioan Botezătorul a început botezul, diavolii au venit la râul Iordanului pentru a o împiedica. Atunci, Dumnezeu a poruncitr preoților să sfințească toate apele, moment în care diavolii au căzut sub ape și s-au înecat.

Tradiții și superstiții de Bobotează

De Bobotează, preotul sfinţeşte apa unui râu, aruncând în ea o cruce, care trebuie adusă înapoi. Bărbatul care reuşeşte să scoată crucea din apă va avea noroc tot anul.

Dar acesta nu este singurul obicei pe care-l au românii. Sunt anumite zone din țară unde există obiceiul numit Iordanela. În timpul acestui obicei, oamenii merg la fântâni şi îşi toarnă apă pe cap, ca să fie sănătoşi tot anul.

De asemenea, se spune că în noaptea de Bobotează fetele îşi pot vedea ursitul. Se spuSuperstiția vorbește despre obiceiul de a-și lega pe inelar un fir roşu de mătase şi de a pune sub pernă o crenguţă de busuioc, îşi vor visa alesul.

De asemenea, dacă fetele sau baieții necăsătoriți alunecă pe gheață și cad în această zi sigur se vor marita. În această zi nu se spală rufe, fiindcă toate apele sunt sfinţite, şi nu se dă nimic cu împrumut. În anumite zone se spune că nu e bine să speli nici în următoarele opt zile.

Credința românilor mai arată că apa sfințită, adusă în această zi de la biserică, e miraculoasă. Cu doar câteva picături poţi vindeca deochiul, alcoolismul, sterilitatea sau crizele de nervi. De asemenea, se poate curăţa casa de duhurile rele. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 8 zile, până la 14 ianuarie.

Obiceiuri din țară de Bobotează

Bobotează cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creştine adăugându-se practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice, potrivit Libertatea.

În Bucovina, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri şi fumegatii, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Această manifestare avea loc imediat după sfinţirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinşi ce fuseseră folosiţi anterior la aprinderea secaluselor, şi aprindeau focurile de Bobotează.

„Rugul era făcut din vreascuri şi frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte. Tinerii cântau şi dansau în jurul focului şi săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, în credinţă că vor fi feriţi, astfel, de boli şi de păcate. La plecare, fiecare lua cărbuni aprinşi cu care, odată ajunşi acasă, afumau pomii din livada în scop fertilizator. De asemenea, înconjurau casă cu pulberea folosită că încărcătură pentru secaluse crezând că, în acest fel, casă va fi ferită de primejdii, mai ales de trăsnete”, scriu jurnaliștii de la Libertatea.

În cele trei zile, cât ţine Bobotează în Bucovina, există sate în care vecinii, prietenii şi rudele obişnuiesc a se colindă reciproc, după cum există comunităţi în care, în aceste zile, reapar mascaţii.

Tinerii, mascaţi în babe şi moşnegi, colindă mai ales pe la casele unde se găsesc fete de măritat, obiceiul fiind o reminiscenţă a cultului moşilor şi strămoşilor precum şi a unor vechi practici fertilizatoare.

 

 

Facebook Comments
47

Leave a Reply