Tradiții și superstiții ciudate de Bobotează

Tradiții și superstiții ciudate de Bobotează


38

Românii au multe tradiții și superstiții ciudate de Bobotează, așa că am încercat să redâm câteva care fac mândru folclorul românesc. 

Spre exemplu, în ajunul Bobotezei, în satul Chintelnic din judeţul Bistriţa-Năsăud, colindătorii sunt costumaţi cât mai înfricoşător. Aceștia sunt cunoscuți drept „Hâzii”, iar rolul lor este acela de a alunga spiritele rele din casele oamenilor și de a le pregăti pentru sfinţire de către preotul din localitate.

Hâzii întruchipează tot felul de personaje ale satului și personificări ale mitologiei locale precum Moartea, preotul, mirele şi mireasa, nuntaşi, drăcuşori, ofiţeri, moşi şi babe.  

Pe lângă alungarea spiritelor rele Hâzii aduc veselie în casele în care intră, iar gazdele îi răsplătesc cu ţuică, gogoşi şi prăjituri, după care fac glume pe seama lor, în încercarea de a descoperi cine se ascunde în spatele măştilor. 

Tot în ajunul Bobotezei, în satele de pe Valea Bârgăului, tinerii profită de ultima ocazie de a colinda pe la casele rudelor şi prietenilor, cu acest obicei urmând să se încheie sărbătorile de iarnă.

Tradiții și superstiții ciudate de Bobotează în Vâlcea

De Bobotează, în comuna Muereasca, sătenii își aleg un tânăr din localitate să-i reprezinte în fața comunității. Aceasta este o datină din străbuni, unic în ţară. Tinerii sunt aleși câte doi din fiecare cele 8 sate ale comunei, iar câștigătorul este cel care va fi cel mai apreciat de restul sătenilor. 

Obiceiul este ca, după ceremonie, cel ales şi ceilalţi tineri care-l susţin să plece la colindat prin sate, dimineaţa ei urmând să ajungă şi la biserică pentru ca să-i boteze pe cei prezenţi la slujba de Sfântul Ioan Botezătorul. Acesta este un semn al încrederii pe care locuitorii o au în rolul junelui, el fiind privit ca unul care le va aduce bunăstare şi bucurie în noul an, dar şi motivul pentru care acest obicei este unul aparte, autentic. 

Vânatorii și pescarii moldoveni fug din calea Bobotezei

Vânătorii şi pescarii din Galaţi se adăpostesc în Pădurea Gârboavele și  în lizierele din Lunca Siretului începând cu Ajunul Bobotezei. De asemenea, aceștia se ascund şi în bălţile îngheţate din Luncile Dunării şi Prutului, pentru a evita întâlnirea cu preoţii care colindă casele pentru a le binecuvânta de Bobotează, stropindu-le cu aghiasmă.  

Printre vânătorii şi pescarii există o superstiţie potrivit căreia vor avea ghinion la vânătoare şi pescuit pe tot parcursul anului dacă de Bobotează sunt stropiţi cu aghiasmă de preoţi, aducându-le ghinion. Aceștia se întorc la casele lor de abia după botezul apelor. 

În Olt are loc Botezul cailor

În mai multe localități din Oltenia, sute de săteni sunt așteptați la Botezul cailor, un obicei vechi, reluat la Slătioara de peste 25 de ani şi mai recent în celelalte comune. Aici Botezul cailor are loc după Bobotează. 

Facebook Comments
38

Leave a Reply