Restaurantul „La Ciurucuri”, bun să-ți mozolești sufletul cu mâncare

Restaurantul „La Ciurucuri”, bun să-ți mozolești sufletul cu mâncare


33

Chiar lângă parcul Cișmigiu am găsit zilele acestea un mic loc de relaxare, unde să îmi mozolesc sufletul cu o mâncare excelentă. Restaurantul La Ciurucuri, este chiar în piața Valter Mărăcineanu, la umbra parcului, cu câteva măsuțe așezate stingher de parcă ar rezema o întreagă clădire cu iz intebelic.

De fapt, cam la fel este si restaurantul, dacă te uiți la meniu, parcă de duce cu gândul la crâșmele interbelice unde mergeau doar burghezii să bea și să mănânce. Este un contrast interesant între ce vezi înăuntru și ce pe meniu.

Într-o semi-benză liniștită, La Ciurucuri își așteaptă mușterii cu bucate alese, fie cu iz imperialist „americănesc”, fie cu preparate românești încă de pe vremea când grătarul se făcea la pădure în familie.

Ne-am așezat la o masă, chiar sub un televizor în care zbierau plictisitor niște videoclipuri mixate cu tehnologie de ultimă oră. Dar distracția asta a fost doar de moment pentru că, mi-am permis nesimțirea să comand o porție de costițe pregătite în stil american, iar soția, niște paste carbonara.

Costițe americane, niște „ciurucuri”

Costițele americane, vin pe un platou de lemn, și sunt înconjurate de cartofi prăjiți plus un sos într-o găletușă mică, gata, gata să îți oblige colesterolul să se ridice în picioare și să aplaude că-l alimentezi nociv, dar delicios. Am zis că primesc o porție românească de costițe, așa ca la un restaurant gourmet, dar nu. La Ciurucuri îți vine porție nesimțită. Dacă pui toate costișele unele lângă altele, scoți de un mic țambal. Și merită, pentru că faci bicepși groși și fălci mâncând din porțiile servite.  

Drumul trebuie să fie un triunghi perfect. Iei bucata de costiță, o inmoi în sosul dulce-picant, bagi în rât, pentru că ești ceea ce mănânci (cel puțin în cazul meu se aplică) și apoi lungești brațul și după doi cartofi pe care să-i îndeși în gură, doar, doar, o aluneca mai bine carnea aia plină de sos curgând, dacă vine împinsă de la spate de niște barabule pai.

restaurant la ciurucuri

În cazul în care nu merge împinsul de la spate, apelează cu încredere, blagoslovește-o cu un gât de bere românească pentru că așa o să îți potolești și setea și iuțeala din gură. În cazul în care am uitat să menționez, costițele sunt făcute și ele într-un alt sos, pe lângă cel pe care-l primești la porție, astfel că, pe lângă oasele de la costițe vei avea gura ocupată și cu buricele degetelor pe care o să ți le tot savurezi după fiecare înghițitură. Deci, dacă nu ești spălat pe mâini sigur ai venit la masă și tu cu condimentele de acasă, din autobuz sau pe unde ai mai fost, și tocmai ți le-ai adaugat la o bunătate de masă care nu trebuie stricată.  

restaurant la ciurucuri

La Ciurucuri, un restaurant de taifas

Pastele carbonara ale soție am avut impresia că au fost gătite de un chef italian care s-a lăsat influențat de bucătăria românească, adică a luat ce-i mai bun din amândouă și ți-a adus ție la masă. Iar o astfel de masă nu trebuie cinstită decât cu un vin alb demisec, pentru a-ți lăsa papilele gustative să se relaxaze și ele la bucuria gustului.

Atmosfera este una foarte relaxantă pentru că restaurantul este așezat într-o zonă centrală, dar dosită de traficul infernal și zgomotos, așa că, liniștea și-a găsit aici un mic colțișor de rai. Deși zona colcăie de elevi și studenți, nu mulți se avântă într-un asemenea loc pentru că în ciuda mâncărurilor delicioase este greu de ingurgitat de către mase.   

Pentru o masă îndestulătoare la restaurantul La Ciurucuri lași cam 100 de lei în medie, dar pleci satisfăcut, mai ales că te-ai bucurat de niște gusturi autentice.

Facebook Comments
33

About Adelina Barbu

Adelina Barbu - Storyteller la Magical Taste (magicaltaste.eu) - ofițer de poliție îndrăgostit de arta culinară pe care am păstrat-o la nivel de aventură în bucătăria proprie. Din acest motiv am ales să experimentez, dar nu ca dr. Frankenstein, în crearea unor mâncăruri atât tradiționale dar și internaționale.

Leave a Reply