City break în București: vezi Capitala la preț de „Black February”

City break în București: vezi Capitala la preț de „Black February”


0

Capitala a început să devină o destinație turistică în sine fiind din ce mai căutată de turiști pe partea de city break în București, pentru oportunitățile culturale sau de distracție.

La ora actuală, București are 14.609 de camere clasificate în hoteluri, dintre care 1.891 de camere la 5 stele, 4.619 de camere la 4 stele, 6.606 de camere la 3 stele, 883 de camere la 2 stele și 610 camere la o stea.

Sistemul de clasificare a structurilor de cazare din România este stabilit de Ministerul Turismului, iar standardele sunt destul de ridicate. În prezent, în București și în marile orașe există hoteluri din lanțuri sau branduri internaționale cum ar fi JW Marriott, InterContinental, Radisson (Radisson Blu, Park Inn by Radisson), Hilton (Hilton, Hilton Garden Inn și Doubletree by Hilton), Sheraton, Accor (Pullman, Novotel, Mercure, Ibis), Ramada, Golden Tulip, Best Western.

„Bucureștiul deține un mare potențial turistic, însă trebuie să diversificăm oferta tematică, să ne concentrăm pe extrasezon – vară și mai ales iarnă – plus să introducem oferte experimentale în februarie, de Revelion și în alte perioade în care Bucureștiul nu primește mulți turiști străini. Oferta de iarnă a Bucureștiului, în special cea de Crăciun, ar trebui inclusă în cataloagele touroperatorilor pentru 2019”, declară Gheorghe Fodoreanu.

Revelionul în București nu este o opțiune

Potrivit liderului Invitation Romania, Revelionul nu este deloc exploatat, atât în București în particular, cât și în România în general, pentru atragerea turiștilor străini. Aceasta, în pofida faptului că în țara noastră Revelionul este deosebit: se petrece mult, până spre dimineață, se respectă tradițiile și inspiră veselie. Hotelurile de 5 stele din București ar putea promova Revelioanele la nivel european, pe lângă prețul normal al Cinei Festive, de 100-150 de euro, putând reduce tarifele de cazare la jumătate, într-o perioadă în care gradul de ocupare este oricum mic.

În 2017, în primele nouă luni, București a primit 1.536.972 de turiști, dintre care 906.408 de străini, iar în 2018, în aceeași perioadă, 1.554.044 de turiști, dintre care 917.959 de străini, deci vorbim de o ușoară creștere totală de 1,11% (1,27% reprezentând creșterea numărului de turiști străini). Amintim că 2017 este considerat, pe partea de leisure, cel mai bun an turistic din istoria Bucureștiului.

În 2017, Bucureștiul a primit 2.043.970 de turiști, în creștere cu 6,07% față de anul precedent, când au fost înregistrați 1.926.919 de turiști. Dintre aceștia, în 2017, 1.205.066 au fost străini, care au reprezintat o pondere de 59% din total.

City break în București

Chiar dacă lunile de vârf sunt încă mai și septembrie, perioade în care au loc multe evenimente, Bucureștiul începe să aibă mulți turiști și în timpul verii. Cei mai mulți dintre ei sunt turiști de agrement. Aceasta înseamnă că Bucureștiul a început să fie și o destinație de agrement. Multe hoteluri au început să aibă un grad de ocupare mai mare și în week-end sau în timpul verii, perioade sau intervaluri de extra-sezon pe partea de business și evenimente.

Bucureştiul a avut anul trecut o capacitate de cazare de 7.413.073 de paturi / zile (aceasta este suma maximă a turiştilor pe care Bucureştiul i-ar putea găzdui acum, dacă fiecare ar consuma o noapte de cazare). Bucureștiul avea 20.207 de paturi în 2016, dintre care numai hotelurile au 19.030 de paturi.

În 2017, numărul total de înnoptări ale turiștilor a fost de 3.360.245, ceea ce reprezintă 45,32% din totalul de paturi/zile. Folosind același algoritm, media de înnoptări per turist a fost de 1,64 de nopți. Dacă utilizăm aceeași medie pentru restul de paturi / zile neutilizate, ar rezulta că Bucureștiul ar mai putea primi 2,471 de milioane de turiști pentru a avea un grad de ocupare de 100%. Firește, între timp s-ar mări și numărul structurilor de cazare, proporțional cu cererea.

685.869 de nopți de cazare au fost înregistrate în perioada de iarnă (decembrie 2017 – februarie 2018), în același timp fiind raportate, pentru același interval, 1.878.589 de locuri/zile. Deci, în lunile de iarnă, gradul de ocupare a fost cel mai scăzut pentru București: numai 36,5%. Mai rămân, astfel, 1.192.720 de nopți de cazare neutilizate. Dacă împărțim la 2, presupunând că un turist ar petrece o medie de 2 nopți de cazare, ar mai fi loc pentru 600.000 de turiști numai în timpul sezonului de iarnă, dacă gradul de ocupare ar fi de 100%.

În concluzie, București poate primi, la ora actuală, un număr dublu de turiști față de cât găzduiește acum. Sunt perioade cu grad de ocupare mai mic, precum sezonul de iarnă și cel de vară, când Capitala României nu-și exploatează potențialul turistic și de evenimente. 

Principalele ţări din care provin turiştii străini în Bucureşti sunt Israel, Germania, Italia, Franţa, SUA, Austria, Marea Britanie, Spania şi Olanda. Printre pieţele emergente se numără Polonia și Grecia.

Concepte pentru București

Potrivit lui Gheorghe Fodoreanu, pentru a atrage mai mulți turiști străini în București trebuie să ne gândim la mai multe concepte:

  1. Putem lua exemplul Sibiului și Clujului, care organizează multe evenimente de importanță internațională. Aceste orașe sunt mereu solicitate de către turiști, datorită evenimentelor artistice, sportive sau politice.
  2. Prelungirea orarului de vizitare a muzeelor, care, în prezent, fiind destul de scurt, crează probleme. Nu avem locuri de parcare iar orele de închidere a muzeelor ar trebui să fie 7-8 seara, nu 5 sau maxim 6.
  3. Pentru a atrage ca destinație de city break, Bucureștiul trebuie să fie permanent promovat prin oferta sa turistică. Sunt necesare investiții pentru vizitarea punctelor indispensabile ale ofertei bucureștene. De exemplu, Catedrala Mântuirii Neamului, care, când va fi finalizată, va reprezenta cel mai mare lăcaș creștin ortodox din lume, ar putea găzdui săptămânal concerte de muzică bizantină, așa cum Biserica Neagră din Brașov găzduiește concerte de muzică la orgă. De asemenea, concertele de la Sala Palatului ar merita promovate mult mai mult și ar merita să fie promovate muzee precum Muzeul Național de Artă, Muzeul de Istorie (care găzduiește tezaurul de aur al României precum și o copie a Columnei lui Traian de la Roma ) sau Muzeul Național ”George Enescu” (unde se pot desfășura cu regularitate concerte de maxim o oră).
  4. București nu are încă un restaurant de ținută cu super show-uri folclorice ale căror programare să fie știută din timp, așa cum era vestitul ”Calul Bălan” pe Litoral sau cum erau spectacolele de la Rapsodia Română, din Centrul vechi.
  5. Din păcate, Bucureștiul aproape că moare, din punct de vedere turistic, în sezonul de iarnă (decembrie – februarie). Aceasta, deși oferta Bucureștiului (Târgul de Crăciun, alături de multe alte evenimente) ar putea fi inclusă în cataloagele de iarnă pentru anul viitor ale touroperatorilor internaționali și ale celor specializați pe incoming din România. În acest context, se simte o dezvoltare a târgurilor de Crăciun din România, Târgul de Crăciun din Cluj ajungând în top 20 european al evenimentelor de profil.
  6. O soluție de atragere a turiștilor ar fi ca în februarie Capitala să practice cele mai mici prețuri din Europa, atât pentru shopping, cât și pentru cazare (care ar putea fi porni de la 5-10 euro de persoană), mijloace de transport în comun (care pot oferi călătorii gratuite), muzee etc. O astfel de săptămână – care, la propunerea Invitation Romania, poate fi denumită ”Bucharest Black February” (pe modelul ”Black Friday”) – ar atrage mulți turiști și ar aduce beneficii financiare mari Bucureștiului. Ar fi de dorit ca din ce în ce mai mulți agenți economici să adere la un astfel de program, benefic pentru București și pentru România.

 

Facebook Comments
0

Leave a Reply